sâmbătă, 30 aprilie 2011

Fila de jurnal

Cum sa incep...nu am idee o voi spune simplu ca na "berabantii este mai prosti" dupa cam 2 luni de bombe nucleare cazute peste mine ma simteam mort pe dinauntru si incepusem sa devin fara sentimente dar [aici exista un dar] lucrurile bune apar cand nu te astept mai putin si am cunoscut o persoana speciala...nu cred ca are rost sa pun "n" dulcegarii pe aici pentru ca nu e stilul meu chiar daca "n" e valoarea absoluta/infinitul in numere matematice. Ce pot spune...hmm ca am cunoscuto pe Anca o tipa foarte de treaba si a fost "raza mea de soare pe strada" . Datorita ei am inceput sa gandesc din nou normal si sa ies din acea stare naspa. Am reusit sa fac ceea ce nu am facut niciodata...sa imi placa de o persoana in cateva minute.
Ma bucur ca sunt cu tine si sper sa avem o relatie de lunga durata vreau sa iti spun ca mi-a luat un minut sa te cunosc o ora sa comunic cu tine o zi sa ma indragostesc de tine dar imi va lua o viata sa te uit.


P.S. luv ya ^^

joi, 28 aprilie 2011


CORBUL
Edgar Allan Poe

Într-un miez de noapte crîncen, pe cînd - ostenit şi lînced -
Meditam peste vechi tomuri - o, uitat e tîlcul lor! -
Mi-a părut, ca-n vis, că bate cineva la uşă: „Poate
E vreun oaspe ce se-abate pe la mine-ntîmplător,
Da, un oaspe care bate-n uşa mea, încetişor."
Mi-am şoptit, încrezător.

Gîndul, vai, mă mai petrece spre acel Dechemvre rece
Cînd tăciunii păreau stafii alungite pe covor.
Zorii-i aşteptam cu sete: nici un tom vreun leac nu-mi dete
Ca să uit de moartea fetei, căreia-i spuneau Lenore
Înşişi îngerii - frumoasa, luminoasa mea Lenore,
Dusă-n vecii vecilor!

Purpuriile perdele, cu foşninde catifele,
Mă făceau, ca niciodată, în adînc să mă-nfior,
Încît repetam într-una, pentru-a potoli furtuna
Inimii, zvîcnind nebună: „E vreun oaspe doritor
Să-l primesc la mine-n casă, - vreun prieten trecător.
De ce-aş fi bănuitor?"

Cînd mi-am mai venit în fire, spus-am fără şovăire:
„Domnule, sau poate Doamnă, să mă ierţi, eu te implor:
Somnul îmi dădea tîrcoale, cînd bătaia dumitale
Se-auzi, atît de moale şi atît de-nşelător,
C-am crezut că mi se pare..." Şi-am deschis, netemător,
Beznei ce pîndea-n pridvor.

Uluit ca de-o minune, am scrutat acea genune,
Plin de vise cum n-aş crede c-a visat vreun muritor,
Însă liniştea cumplită a rămas, ca-nmărmurită.
Doar o vorbă-abia şoptită se-auzi prin ea: LENORE,
Iar ecoul îmi întoarse şoapta stranie LENORE -
Ce se stinse-ncetişor.

Întorcîndu-mă-n odaie, mistuit ca de-o văpaie,
Auzii că bate iarăşi, parcă mai stăruitor.
„Ale-oblonului zăbrele sînt de vină, numai ele!
Ia să văd, şi tainei grele adîncimea să-i măsor,
Liniştindu-mi pentru-o clipă sufletul fremătător....
E doar vîntul, vuitor."

Am deschis oblonu-n pripă şi, cu foşnet de aripă,
Un corb falnic din vechimea sfîntă, a intrat în zbor
Şi, de mine făr' să-i pese, cu-aerul unei crăiese
Sau al unui crai, purcese şi se-opri, impunător,
Pe un bust al zeei Pallas, aşezat peste uşcior, -
Şi rămase - negru nor.

Pasărea abanosie-mi smulse din stenahorie
Tristul suflet, ce surîse văzînd chipul gînditor:
„Deşi creasta ţi-este cheală, tu eşti plin de îndrăzneală,
Corb cumplit din vremi de fală, - spune-mi, ce nume sonor
Ţi s-a dat pe Ţărmul Nopţii, corbule rătăcitor?"
Corbul spuse: NEVERMORE.

M-a uimit peste măsură ăst cuvînt la cobe-n gură
Deşi nu prea avea noimă, - însă cărui muritor
I-a fost dat vreodat' să vadă cum o pasăre - de pradă
Sau de rînd - vine să şadă peste-al uşii lui uşcior,
Pe un bust al zeei Pallas şi, cu glas croncănitor,
Îi răspunde NEVERMORE?

Proţăpit pe-acea statuie, doar atît putea să spuie,
Sufletul parcă turnîndu-şi în cuvîntul izbitor.
Alte vorbe nu-i ieşiră. Penele-i încremeniră.
Atunci buzele-mi şoptiră: „Va pleca şi el în zori,
Ca atîţia alţi prieteni şi nădejdi de viitor."
Corbul spuse: NEVERMORE!

Uluit de potriveală, mi-am zis: „Fără îndoială
C-a deprins această vorbă auzind vreun bocitor
Care, urgisit de soartă, şi-a jelit nădejdea moartă
Pînă cînd, cu vocea spartă, a ajuns, răzbit de dor,
Să repete în neştire un refren apăsător -
Trista vorbă NEVERMORE!"

Cum a corbului vedere încă-mi mai făcea plăcere,
Mi-am tras jilţul lingă uşă, chiar sub bustul sclipitor.
Cufundat în catifele şi în gîndurile mele,
Încercai să aflu-n ele ce vrea corbul cobitor -
Pasărea aceasta sumbră, care croncăne de zor
Numai vorba NEVERMORE?

Chinuit de întrebare, căutam o dezlegare
Sub ai cobei ochi de pară, mistuit de focul lor.
Stînd cu capul dat pe spate, pradă perinei bogate
Cu luciri catifelate, îmi spuneam încetişor,
Că EA n-o să mai dezmierde perina cu-al ei căpşor
Niciodată, NEVERMORE!

Îmi păru că-n aer suie o mireasmă de căţuie
Clătinată de arhangheli - călcau parcă pe covor!
Şi strigai: „Nenorocite! Prin heruvi, Domnu-ţi trimite
Vrăjile-ndelung rîvnite ca să uiţi de-a ta Lenore!
Soarbe vrăjile acestea, ca să uiţi de-a ta Lenore !
Corbul spuse: NEVERMORE!

Diavole, sau zburătoare! dar proroc, pe cît se pare,
Iadul te-a trimis, ori vîntul, pe-acest ţărm îngrozitor,
În chilia mea pustie, unde Groaza-i pururi vie,
Deşi-o rabd cu semeţie,- spune-mi, dară, te implor,
Oare-n Galaad se află vreun balsam vindecător?"
Corbul spuse: NEVERMORE!

„Diavole, sau zburătoare! dar proroc, pe cît se pare,
Te conjur pe Dumnezeul nostru drag, al tuturor:
Inima-mi avea-va parte, în Edenul de departe,
Să îmbrăţişeze-n moarte pe sfinţita-n veci Lenore, -
Pe-acea fată care poartă numele-ngeresc Lenore?"
Corbul spuse: NEVERMORE!

„Corb sau demon! Piei odată cu-a ta vorbă blestemată!
Te întoarce în Tărîmul Nopţii, înspăimîntător!
Să nu-ţi uiţi vreo pană-n casă, mărturie mincinoasă
Ca şi vorba ta! Mă lasă! Singur să rămîn mi-e dor!
Ia-ţi din inima mea pliscul lung şi rău-prevestitor!"
Corbul spuse: NEVERMOREI

Şi de-atunci, stă ca o stană, făr' să-şi mişte nici o pană,
Pe-albul bust al zeei Pallas, aşezat peste uşcior.
Cu-ai săi ochi ce scînteiază, pare-un demon ce visează,
Cînd a lămpii mele rază-i zvîrle umbra pe covor.
Şi, legat de-această umbră, nu se mai avîntă-n zbor
Al meu suflet, NEVERMORE!

miercuri, 27 aprilie 2011

Unforgiven II

Pai o melodie care iti aminteste ce e viata si cum e defapt...dupa parerea mea. E ceea ce am nevoie in momentul acesta



Lay beside me, Tell me what they've done
Speak the words I want to hear, to make my demons run fear not
The door is locked now but it's open if you're true show
If you can understand the me, then I can understand you unconditional

Lay beside me, under wicked sky state of how you view things
black of day, dark of night, we share this pair of lives
The door cracks open but there's no sun shining through
Black heart scarring darker still, but there's no sun shining through

No, there's no sun shining through
No, there's no sun shining

What I've felt, what I've known
Turn the pages, turn the stone
Behind the door, should I open it for you?

What I've felt, what I've known
Sick and tired, I stand alone
Could you be there, 'cause I'm the one who waits for you
Or are you unforgiven, too?

Come lay beside me, this won't hurt, I swear
She loves me not, she loves me still, but she'll never love again
She lay besides me but she'll be there when I'm gone
Black heart scarring darker still, yes, she'll be there when I'm gone
Yes, she'll be there when I'm gone
Dead sure she'll be there!

What I've felt, what I've known
Turn the pages, turn to stone
Behind the door, should I open it for you?

What I've felt, what I've known
Sick and tired, I stand alone
Could you be there, 'cause I'm the one who waits for you
Or are you unforgiven, too?

Lay beside me, tell me what I've done
The door is closed, so are your eyes
But now I see the sun, now I see the sun
Yes, now I see it!

What I've felt, what I've known
Turn the pages, turn the stone
Behind the door, should I open it for you?

What I've felt, what I've known
So sick and tired, I stand alone
Could you be there? 'Cause I'm the one waits
The one who waits for you

What I've felt, What I've known
Turn the pages, turn the stone
Behind the door, should I open it for you?

What I've felt oohh
What I've known
I take this key
And I bury it in you
Because you're unforgiven, too

(Never free)
(Never me)
'Cause you're unforgiven, too

joi, 21 aprilie 2011

Just dust in eyes

nu are rost sa scriu despre ziua de azi...sunt multe de spus dar nu o voi face...cred ca e mai bine pentru toti din jur...nu vreau sa fac pe cineva sa se simta prost..asa ca prefer sa aleg calea tacerii...O seara buna!
P.S. Mi-e rau..

marți, 19 aprilie 2011

Tutorial de furt

In urmatoarele momente va voi prezenta cum se poate face un tutorial pentru hoti cu intentii bune.
1 Se merge pe strada laturalnica a cimitirului cu o 1 inainte si se vede un gard darapanat.
2 Se intra in cimitir si se vede o banca fara lemne.
3 Se duce acasa si se revine a 2 zi la locul cu pricina insotit de un ajutor si scule
4 Se fura 2 scanduri mari din gard si se intra in cimitir
5 Ai nevoie de:
-1 bucata ciocan
- 1 bucata patent
- 1 bucata cleste
- 1 bucata fierastrau
- enspe mii de cuie
pasul 6 se refera la preparearea lemnului si montarea acestuia pe cadrul metalic
OK skip this moment si revin la poveste.Eram cu rares si faceam banca toti mosnegutii din cimitir erau bucurosi ca avem un gand bun pana vine un "nene" care era clampa de beut si ne face panarama ca "nous ciordalevu le scanduri".Ok...il lasam sa "cante" la masa noastra montam banca o finisam si plecam acasa.
Concluzia e una seaca: NU TE AGITA SA FACI CEVA BUN IN TARA ASTA MAI ALES DIN MATERIALE ARUNCATE CA VINE UN PROST SI ITI FUTE TOT CHEFUL SI ISI FREACA GLANDA DE MUNCA TA. DE ASTA NU AJUNGEM NICAIERI ...apropo voi mai credeti in sloganul ROMPETROL " ROMANIA VA CRESTE PRIN BUN SIMT SI RESPONSABILITATE"
P.S
Aci este un exemplu de munca in (ne)folosul comunitatii cand oamenii retardati precum cefalofilii iti sparg cheful de munca

duminică, 3 aprilie 2011

Atentie "se fuge soseaua"

Era o zi frumoasa de Aprilie Atentie se fuge soseaua de sub tine asta e tot ceea ce mai tin minte inainte sa vad stele verzi,albastre si toata paleta cromatica.Ok hai sa incepem cu inceputul.Ieseam cu Bogish din scara de la el si am zis "no frate hai cu scandura pe asfalt". True si bine pana cand incepem sa ne dam,ok avem viteza si Bogish era primul:) G mai tont din fire hai sa il ajunga si baga talpa si baga,baga [skip moment] si il intrece,entuziasmat exclam "Niii maaa" si in urmatoarea milisecunda servesc o pietricica in roata se opreste scandura nenorocita sar cativa metrii prin aer ca in filme ieftine chinezesti facand free runing apoi un plonjon ca in vremurile bune la handbal ce a semanat mai mult cu o aterizare fortata de Boeing 747 si ajungand cu capul intr-un spoiler de dacie. Esentialul: NU am facut praf telefonul pe care il aveam in mana.[viziunea mea]. Viziunea lui Bogish a fost cea de: Uite un G pe placa nu mai e...si doar un nor imens de de praf si un striga Dumnezo Damn the Shipca.
Discutia a fost urmatoarea;
B:-G esti ok?
G:-E intreg telu?
B:-Da e ok
G:-Ok acum pot sa zic AU?!
B:- :)):))=))=))
G:-I-a placa ma-ntapa in dreapta
B:-Wa G sa mor eu prost am fost de nu te-am filmat faceam milioane de view-uri pe Youtube
G;-Bine dar ma doare:)) nu ma mai fa sa rad
B:-G serios esti cel mai tare meriti o bere
G:-So?
B:-Sooo:))) nu mai pot sa zic nici SO de la atata ras mereu mi-am dorit sa vad pe cineva cazand asa. Merci G
G:-Cu placere
Cam astea fiind spuse ma ajuta sa ma scutur si mergem spre skatepark.Un G cam faultat dar stiu de la ce mi se trage >:).Am sughitat inaite :D cred ca i-ar a gasit mama dezastru in camera si mi-a zis de dulce:D explicatia:) Morala??: Nu arunca cu piatra-n geam ca nu e bicicleta ta!:))